Art. 1210: Eroarea de calcul

Art. 1207 - Eroarea; Art. 1208 - Eroarea esenţială; Art. 1209 - Eroarea nescuzabilă; Art. 1247 - Nulitatea relativă; Art. 1266 - Interpretarea contractului; Art. 1270 - Forţa obligatorie a contractului

Articolul 1210 din Codul Civil reglementează eroarea de calcul, stabilind un regim juridic derogatoriu de la regulile generale ale erorii ca viciu de consimțământ. Astfel, simpla eroare de calcul, considerată o inexactitate materială, nu afectează validitatea consimțământului și, prin urmare, nu atrage anularea contractului. Sancțiunea specifică este rectificarea, adică o corectare a inexactității constatate. Această soluție exprimă principiul conservării actului juridic ('favor negotii'), menținând eficacitatea contractului prin simpla înlăturare a unei erori de transcriere sau aritmetice, care nu a influențat substanțial voința juridică a părților. Excepția de la această regulă intervine atunci când eroarea de calcul se concretizează într-o eroare asupra cantității și a fost esențială pentru încheierea contractului. Într-un asemenea caz, eroarea de calcul devine o eroare esențială (conform Art. 1208 C.Civ.) și poate justifica anularea contractului, deoarece a viciat consimțământul părților cu privire la un element determinant. Dreptul de a cere corectarea erorii de calcul aparține oricăreia dintre părți, reflectând caracterul obiectiv al erorii și interesul comun de a avea un act juridic corect.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.