(1)Părţile au libertatea

iniţierii, desfăşurării şi ruperii negocierilor

şi nu pot fi ţinute răspunzătoare pentru eşecul

acestora.

(2)Partea care se angajează

într-o negociere este ţinută să respecte exigenţele

bunei-credinţe. Părţile nu pot conveni limitarea sau excluderea

acestei obligaţii.

(3)Este contrară

exigenţelor bunei-credinţe, între altele, conduita părţii

care iniţiază sau continuă negocieri fără

intenţia de a încheia contractul.

(4)Partea care iniţiază,

continuă sau rupe negocierile contrar bunei-credinţe răspunde

pentru prejudiciul cauzat celeilalte părţi. Pentru stabilirea acestui

prejudiciu se va ţine seama de cheltuielile angajate în vederea

negocierilor, de renunţarea de către cealaltă parte la alte

oferte şi de orice împrejurări asemănătoare.