(1)În vederea efectuării
raportului prin echivalent, se ia în considerare valoarea bunului donat la
momentul judecăţii, ţinându-se însă cont de starea lui în
momentul donaţiei, din care se scade valoarea, la momentul judecăţii,
a sarcinilor asumate prin contractul de donaţie.
(2)Dacă bunul a fost
înstrăinat de donatar anterior cererii de raport, se ţine seama de
valoarea lui la data înstrăinării. Dacă bunul donat a fost
înlocuit cu altul, se ţine cont de valoarea, la data raportului, a bunului
intrat în patrimoniu şi de starea lui la momentul dobândirii. Totuşi,
dacă devalorizarea bunului intrat în patrimoniu era inevitabilă la
data dobândirii, în virtutea naturii sale, înlocuirea bunului nu este
luată în considerare.
(3)Sumele de bani sunt supuse
indexării în raport cu indicele inflaţiei, corespunzător
perioadei cuprinse între data intrării lor în patrimoniul donatarului
şi data realizării raportului.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1153 din Codul Civil reglementează în detaliu modalitatea de evaluare a bunurilor donate în cadrul raportului prin echivalent (colatiune). Principiul fundamental stabilit de alin. (1) este că evaluarea bunului donat se realizează la momentul judecății (momentul soluționării cererii de raport), avându-se în vedere starea fizică și juridică a bunului din momentul donației. Această distincție temporală este esențială pentru a preveni prejudicierea moștenitorilor de modificările de valoare survenite independent de voința sau acțiunea donatarului (de exemplu, îmbunătățiri aduse de donatar sau degradări accidentale). De asemenea, valoarea sarcinilor asumate de donatar prin contractul de donație se scade din valoarea bunului, tot la momentul judecății, pentru a reflecta beneficiul net efectiv obținut.
Alin. (2) abordează două situații particulare. În cazul înstrăinării bunului donat de către donatar înainte de cererea de raport, evaluarea se face la data înstrăinării, reflectând valoarea de care donatarul a beneficiat la acel moment. Dacă bunul donat a fost înlocuit cu un alt bun, se ia în considerare valoarea bunului nou intrat în patrimoniul donatarului la data raportului, dar având în vedere starea acestuia la momentul dobândirii. O excepție importantă este prevăzută pentru situația în care devalorizarea bunului înlocuitor era inevitabilă la data dobândirii sale, datorită naturii sale intrinseci, caz în care această devalorizare nu se ia în considerare.
În fine, alin. (3) introduce o regulă specială pentru donațiile în sume de bani, impunând indexarea acestora cu indicele inflației. Această indexare se calculează pentru perioada cuprinsă între data intrării sumei în patrimoniul donatarului și data realizării efective a raportului, asigurând astfel menținerea puterii de cumpărare a sumei și respectarea principiului egalității între moștenitorii legali.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.