(1)Dacă toţi
moştenitorii sunt prezenţi şi au capacitate de exerciţiu
deplină, partajul se poate realiza prin bună învoială, în forma
şi prin actul pe care părţile le convin. Dacă printre bunurile
succesorale se află imobile, convenţia de partaj trebuie
încheiată în formă autentică, sub sancţiunea
nulităţii absolute.
(2)Dacă nu sunt prezenţi toţi
moştenitorii ori dacă printre ei se află minori, persoane care
beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială ori
persoane dispărute, atunci se vor pune sigilii pe bunurile moştenirii
în cel mai scurt termen, iar partajul voluntar se va realiza cu respectarea
regulilor referitoare la protecţia persoanelor lipsite de capacitate de
exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori privitoare
la persoanele dispărute.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1144 din Codul Civil reglementează condițiile și procedura partajului succesoral voluntar, cunoscut și sub denumirea de partaj amiabil sau convențional. Acest tip de partaj reprezintă expresia principiului libertății de voință a moștenitorilor de a pune capăt stării de indiviziune moștenitoare. Alineatul (1) stabilește regula generală, conform căreia partajul voluntar este posibil atunci când toți moștenitorii sunt prezenți și au capacitate deplină de exercițiu. În această situație, părțile au libertatea de a alege forma și actul juridic prin care se realizează partajul. O excepție esențială vizează situația în care masa succesorală include bunuri imobile: în acest caz, convenția de partaj trebuie încheiată în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute, actul având un caracter solemn. Această exigență formală este impusă pentru publicitate și siguranța circuitului civil. Alineatul (2) abordează situațiile speciale în care nu sunt îndeplinite condițiile de la alin. (1), adică atunci când nu toți moștenitorii sunt prezenți sau când printre aceștia se află persoane cu capacitate de exercițiu restrânsă sau lipsite de capacitate (minori, persoane sub consiliere judiciară sau tutelă specială) ori persoane dispărute. În aceste cazuri, legiuitorul impune măsuri de protecție a patrimoniului succesoral (punerea de sigilii) și subordonează partajul voluntar respectării stricte a regulilor de ocrotire legală a acestor categorii de persoane. Aceasta implică, de regulă, necesitatea autorizării prealabile din partea instanței de tutelă sau a altor organe competente, pentru a asigura că actul de partaj nu lezează interesele moștenitorilor vulnerabili.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.