Art. 1143: Starea de indiviziune
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Nimeni nu poate fi obligat a
rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea
din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau
clauze testamentare care prevăd altfel.
(2)Dispoziţiile art. 669-686 se
aplică şi partajului succesoral în măsura în care nu sunt
incompatibile cu acesta.
Articole Conexe / Referințe
Art. 669 - Noţiunea partajului; Art. 670 - Efectul declarativ al partajului; Art. 671 - Moduri de realizare a partajului; Art. 672 - Partajul voluntar; Art. 676 - Partajul judiciar; Art. 680 - Atribuirea provizorie a bunurilor; Art. 681 - Partajul în natură; Art. 682 - Atribuirea definitivă a bunurilor; Art. 683 - Sulta; Art. 684 - Cheltuielile partajului; Art. 685 - Garanţia coereditară; Art. 686 - Publicitatea partajului; Art. 634 - Noţiune şi caractere (proprietatea comună pe cote-părți); Art. 635 - Prezumţia de coproprietate; Art. 636 - Exercitarea dreptului de proprietate comună; Art. 637 - Împărţeala bunului comun (acţiunea de partaj); Art. 953 - Felurile moştenirii; Art. 1032 - Caracterele testamentului; Art. 1056 - Efectul declarativ al partajului succesoral; Art. 1060 - Dreptul de a cere partajul (succesoral); Art. 1061 - Persoanele care pot cere partajul; Art. 1062 - Modurile de realizare a partajului succesoral; Art. 1063 - Partajul voluntar succesoral; Art. 1064 - Partajul judiciar succesoral; Art. 1065 - Formarea loturilor şi atribuirea (succesorală)
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1143 din Codul Civil consacră principiul fundamental al dreptului român conform căruia nimeni nu poate fi constrâns să rămână în indiviziune. Acest principiu subliniază caracterul temporar al stării de indiviziune, indiferent de modalitatea în care a luat naștere (e.g., moștenire, contract). Dreptul oricărui coproprietar sau moștenitor de a cere partajul (ieșirea din indiviziune) este absolut, imprescriptibil și de ordine publică. Prin urmare, nicio convenție sau clauză testamentară nu poate limita sau exclude definitiv acest drept, chiar dacă acestea ar prevedea prelungirea stării de indiviziune, sub sancțiunea nulității relative. Singurele excepții sunt cele expres și limitativ prevăzute de lege (e.g., imobilele care nu pot fi partajate, servituțile, proprietatea periodică). Alineatul (2) extinde aplicabilitatea dispozițiilor generale privind partajul (Art. 669-686 C.civ.) și la partajul succesoral, subliniind unitatea instituției partajului în Codul Civil și asigurând coerența normativă în procesul de lichidare a unei succesiuni.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol