Art. 1138: Dreptul de a culege moştenirea vacantă

Art. 954 - Noțiunea și felurile moștenirii; Art. 1134 - Cazurile de vacanță a moștenirii; Art. 1135 - Inventarul bunurilor; Art. 1137 - Efectele acceptării moștenirii vacante; Art. 863 - Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale; Art. 1060 - Dispoziții testamentare nule sau ineficace; Art. 1255 - Condițiile de valabilitate a actelor juridice

Articolul 1138 din Codul Civil reglementează regimul juridic al moștenirilor vacante, stabilind că acestea revin unităților administrativ-teritoriale (comuna, orașul sau municipiul) pe a căror rază teritorială se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii. Această devolutiune nu reprezintă o acceptare clasică a moștenirii în sensul dreptului succesoral privat, ci o dobândire ope legis (prin efectul legii) a proprietății asupra bunurilor, motivată de interesul public de a nu exista bunuri fără stăpân. Bunurile astfel dobândite intră în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, nu în domeniul public, ceea ce permite dispunerea de ele în regim de drept comun. Textul sancționează, printr-o prezumție legală de 'nescrisă', orice dispoziție testamentară care nu desemnează un legatar, ci urmărește exclusiv să înlăture aplicarea regulii vacanței succesorale. Această soluție este menită să prevină o fraudare indirectă a legii și să asigure eficacitatea normei privind devolutiunea moștenirilor vacante către stat, respectiv către unitățile administrativ-teritoriale.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.