Art. 1064: Legatul bunului altuia
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Când bunul individual determinat care a făcut obiectul unui legat cu titlu particular aparţine unei alte persoane decât testatorul şi nu este cuprins în patrimoniul acestuia la data deschiderii moştenirii, atunci se aplică dispoziţiile prezentului articol.
(2)Dacă, la data întocmirii testamentului, testatorul nu a ştiut că bunul nu este al său, legatul este anulabil.
(3)În cazul în care testatorul a ştiut că bunul nu este al său, cel însărcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, să dea fie bunul în natură, fie valoarea acestuia de la data deschiderii moştenirii.
Articole Conexe / Referințe
Art. 954 - Deschiderea moștenirii; Art. 1034 - Cauze de nulitate a dispozițiilor testamentare; Art. 1059 - Legatul cu titlu particular; Art. 1060 - Obiectul legatelor cu titlu particular; Art. 1077 - Executorul testamentar; Art. 1207 - Condițiile erorii; Art. 1410 - Definiție [obligații alternative]; Art. 1411 - Alegerea [obligații alternative]
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1064 din Codul Civil reglementează ipoteza particulară a legatului având ca obiect un bun individual determinat ce nu aparține testatorului la momentul întocmirii testamentului și nici la data deschiderii moștenirii. Norma distinge două situații fundamentale, fundamentate pe cunoștința sau necunoștința testatorului despre faptul că bunul legat aparține altei persoane. Dacă testatorul nu a avut cunoștință despre această împrejurare la data întocmirii testamentului, legatul este lovit de nulitate relativă (anulabil). Această soluție se justifică prin existența unei erori esențiale (eroare asupra substanței bunului) care viciază consimțământul testatorului. Pe de altă parte, dacă testatorul a avut cunoștință despre faptul că bunul nu-i aparținea, legatul este valabil. În această situație, se prezumă că testatorul a impus celui însărcinat cu executarea legatului (moștenitor sau legatar universal/cu titlu universal) o obligație alternativă: fie de a procura bunul de la terțul proprietar și de a-l preda legatarului, fie de a-i plăti acestuia valoarea bunului la data deschiderii moștenirii. Alegerea între aceste două modalități de executare aparține debitorului legatului, în virtutea principiilor aplicabile obligațiilor alternative. Această dispoziție reflectă voința testatorului de a gratifica legatarul, chiar și prin impunerea unei sarcini patrimoniale moștenirii.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol