Art. 1058: Fructele bunurilor ce constituie obiectul legatului
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
Legatarul are dreptul la fructele
bunurilor moştenirii care i se cuvin din ziua deschiderii moştenirii
sau din ziua în care legatul produce efecte în privinţa sa, cu
excepţia cazului în care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul
legatului a fost de bună-credinţă.
Articole Conexe / Referințe
Art. 946 - Moştenirea şi devoluţiunea ei; Art. 954 - Deschiderea moştenirii; Art. 995 - Noţiune şi feluri (privind fructele); Art. 996 - Fructele civile; Art. 997 - Fructele naturale şi industriale; Art. 1047 - Definiţia şi felurile legatelor; Art. 1050 - Legatul universal; Art. 1051 - Legatul cu titlu universal; Art. 1052 - Legatul cu titlu particular; Art. 1056 - Îndeplinirea condiţiei şi executarea sarcinii; Art. 1057 - Transmisiunea dreptului la legate; Art. 936 - Buna-credinţă a posesorului (privind fructele)
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1058 din Codul Civil reglementează momentul de la care legatarul dobândește dreptul la fructele bunurilor care constituie obiectul legatului. Regula generală stabilește că legatarul are dreptul la aceste fructe fie din ziua deschiderii moștenirii (cazul legatelor pure și simple), fie din ziua în care legatul produce efecte în privința sa (cazul legatelor afectate de o modalitate, cum ar fi o condiție suspensivă sau un termen). Această prevedere subliniază caracterul retroactiv al dobândirii dreptului la legat, fructele fiind considerate accesorii ale bunului principal și urmând regimul juridic al acestuia. Excepția de la această regulă vizează situația posesorului de bună-credință. Astfel, dacă o persoană (de exemplu, un moștenitor legal sau un alt legatar) a posedat bunurile ce fac obiectul legatului și a cules fructele acestora înainte ca legatarul să își exercite dreptul, iar această posesie a fost de bună-credință, atunci posesorul de bună-credință își păstrează fructele culese până la data la care bună-credința sa încetează sau până la data cererii în justiție, conform principiilor generale ale posesiei de bună-credință.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol