Art. 1038: Consimţământul testatorului
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Testamentul este valabil numai
dacă testatorul a avut discernământ şi consimţământul
său nu a fost viciat.
(2)Dolul poate atrage anularea
testamentului chiar dacă manoperele dolosive nu au fost
săvârşite de beneficiarul dispoziţiilor testamentare şi
nici nu au fost cunoscute de către acesta.
Articole Conexe / Referințe
Art. 936 - Condițiile de fond ale liberalității; Art. 949 - Dispozițiile testamentare; Art. 1007 - Capacitatea de a dispune și de a primi prin liberalități; Art. 1039 - Cauza ilicită sau imorală; Art. 1040 - Testamentul făcut în frauda legii; Art. 1047 - Acțiunea în anulare; Art. 1179 - Condițiile esențiale pentru validitatea contractului; Art. 1206 - Eroarea; Art. 1214 - Dolul; Art. 1217 - Violența; Art. 1254 - Efectele nulității
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 1038 din Codul Civil reglementează condițiile esențiale de validitate a testamentului, punând accent pe integritatea voinței testatorului. Prima condiție vizează **discernământul**, element fundamental al capacității de a dispune, ce implică aptitudinea testatorului de a înțelege semnificația și consecințele actului său juridic. Lipsa discernământului la momentul întocmirii testamentului atrage nulitatea relativă a actului. A doua condiție se referă la **consimțământul neviciat**. Testamentul, ca act unilateral, este valabil doar dacă voința testatorului s-a format liber și în cunoștință de cauză, nefiind alterată de eroare, dol sau violență. Aceste vicii de consimțământ, reglementate de dreptul comun (aplicabil *mutatis mutandis* și liberalităților), pot determina de asemenea anularea testamentului. Un aspect specific și important, prevăzut la alin. (2), este particularitatea **dolului** în materie succesorală. Spre deosebire de dreptul comun al contractelor, unde, de regulă, dolul trebuie să provină de la cocontractant și să-i fie cunoscut, în cazul testamentului, dolul (manoperele dolosive) atrage anularea actului chiar dacă nu a fost săvârșit de beneficiarul dispozițiilor testamentare și nici nu i-a fost cunoscut acestuia. Această regulă derogatorie subliniază caracterul *intuitu personae* al testamentului și preocuparea legiuitorului de a proteja cu prioritate voința reală a testatorului, indiferent de implicarea sau cunoașterea beneficiarului. Scopul este de a sancționa orice intervenție frauduloasă care a alterat liberul arbitru al celui care a testat. Invaliditatea testamentului viciat de dol este o nulitate relativă, susceptibilă de confirmare.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol