(1)Donaţia nu este
valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o
revoce prin voinţa sa.
(2)
Astfel, este lovită de nulitate absolută donaţia care:
a)este
afectată de o condiţie a cărei realizare depinde exclusiv de
voinţa donatorului;
b)impune
donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta în viitor,
dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în
contractul de donaţie;
c)conferă
donatorului dreptul de a denunţa unilateral contractul;
d)permite
donatorului să dispună în viitor de bunul donat, chiar dacă
donatorul moare fără să fi dispus de acel bun. Dacă dreptul
de a dispune vizează doar o parte din bunurile donate, nulitatea
operează numai în privinţa acestei părţi.
Doctrină și ExplicațiiExplicații și Interpretări Articolul 1015 din Codul Civil reglementează una dintre cele mai importante caracteristici ale contractului de donație: principiul irevocabilității. Acest principiu vizează irevocabilitatea specială a donației, care se referă la interdicția clauzelor ce ar permite donatorului să revoce donația prin simpla sa voință unilaterală, ulterior încheierii actului juridic. Distincția este esențială față de cauzele legale de revocare (cum ar fi ingratitudinea sau neîndeplinirea sarcinilor), care sunt reglementate distinct și intervin independent de voința unilaterală a donatorului. Norma subliniază că nerespectarea acestui principiu atrage sancțiunea nulității absolute a donației. Alineatul (2) exemplifică patru categorii de clauze considerate a fi contrare principiului irevocabilității, conducând la nulitate absolută: condiția pur potestativă din partea donatorului; impunerea de datorii viitoare nedeterminate donatarului; dreptul de denunțare unilaterală a contractului conferit donatorului; și clauza prin care donatorul își rezervă dreptul de a dispune în viitor de bunul donat (cunoscută și ca o formă a pactului de reîntoarcere convențională), chiar dacă decedează fără a fi exercitat acest drept. În ultimul caz, nulitatea este parțială dacă dreptul de dispoziție vizează doar o parte din bunurile donate. Rațiunea acestui principiu este de a asigura stabilitatea raporturilor juridice și de a garanta caracterul definitiv al actului de liberalitate, protejând donatarul și confirmând voința reală de deposedare a donatorului.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.