Art. 569: Abaterea disciplinară

Art. 385 - Funcționarul public; Art. 390 - Obligațiile generale ale funcționarilor publici; Art. 568 - Tipurile de răspundere; Art. 570 - Sancțiunile disciplinare; Art. 571 - Termenele de aplicare a sancțiunilor disciplinare; Art. 572 - Procedura cercetării disciplinare; Art. 573 - Suspendarea raportului de serviciu pe durata cercetării disciplinare; Art. 574 - Decizia de sancționare; Art. 575 - Contestarea sancțiunii disciplinare; Art. 576 - Radierea sancțiunii disciplinare

Articolul 569 din Codul Administrativ oferă definiția fundamentală a abaterii disciplinare în contextul dreptului administrativ român. Aceasta este configurată ca o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, de către funcționarii publici, demnitari sau persoanele asimilate acestora. Elementul material al abaterii poate consta într-o acțiune sau o inacțiune. Esențială este încălcarea obligațiilor ce decurg din raportul de serviciu sau din exercitarea mandatului, ori în legătură cu acestea. Un element distinctiv al abaterii disciplinare, care o diferențiază de alte forme de răspundere (penală, contravențională, civilă), este impactul său asupra statutului socioprofesional și moral al persoanei. Vinovăția, ca element subiectiv, este indispensabilă, implicând intenția sau culpa. Această definiție constituie premisa pentru angajarea răspunderii disciplinare și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege, asigurând menținerea ordinii și disciplinei în cadrul administrației publice.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.