Art. 56: Atribuţiile generale ale miniştrilor
(1)
Ministrul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a)organizează,
coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor
şi hotărârilor Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor
emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate şi a principiului
autonomiei locale;
b)elaborează
şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale
Guvernului, în condiţiile stabilite prin metodologia aprobată prin
hotărâre a Guvernului;
c)elaborează
şi aplică strategia proprie a ministerului, integrată strategiei
de dezvoltare economico-socială a Guvernului, precum şi politicile
şi strategiile în domeniile de activitate ale ministerului;
d)îndeplineşte
calitatea de ordonator principal de credite;
e)fundamentează
şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le
înaintează Guvernului;
f)execută
bugetul ministerului;
g)urmăreşte
proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului, în
baza bugetului aprobat;
h)reprezintă
interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale,
în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este
parte şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltă
relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte
state şi cu organizaţii internaţionale ce interesează
domeniul lor de activitate;
i)iniţiază
şi negociază, din împuternicirea Preşedintelui României sau a
Guvernului, în condiţiile legii, încheierea de convenţii, acorduri
şi alte înţelegeri internaţionale sau propune întocmirea formelor
de aderare la cele existente, în domeniul său de activitate;
j)urmăreşte
şi controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor
internaţionale la care România este parte şi ia măsuri pentru
realizarea condiţiilor în vederea integrării în alte organisme
internaţionale;
k)îndeplineşte
atribuţii ce rezultă din convenţiile şi acordurile
internaţionale la care România este parte;
l)avizează,
în condiţiile legii, înfiinţarea organismelor neguvernamentale în
domeniul de competenţă şi cooperează cu acestea în
realizarea scopului pentru care au fost create;
m)colaborează
cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu alte
instituţii de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea
pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
n)aprobă,
după caz, editarea publicaţiilor de specialitate şi informare;
o)îndeplineşte
alte atribuţii specifice stabilite prin acte normative.
(2)Ministrul conduce aparatul
propriu al ministerului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, numeşte
şi eliberează din funcţie personalul acestuia. Statele de
funcţii ale ministerelor se aprobă de miniştri doar în limita
numărului de posturi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3)Guvernul poate dispune, în
condiţiile legii, modificări în organizarea şi funcţionarea
ministerelor, precum şi transferul unor activităţi de la un
minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului sau a
ministerelor.
(4)Ministrul îşi
îndeplineşte atribuţiile ce îi revin folosind aparatul propriu al
ministerului, precum şi prin organe de specialitate, instituţii,
operatori economici şi alte structuri aflate în subordonarea, coordonarea
sau sub autoritatea ministerului.
(5)Viceprim-miniştrii
coordonează, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului,
realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de
activitate, scop în care conlucrează cu miniştrii care răspund
de îndeplinirea acestui program în cadrul ministerelor pe care le conduc.
Articole Conexe / Referințe
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriNotă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol