(1)În procesul de luare a

deciziilor, funcţionarii publici au obligaţia să acţioneze

conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de

apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

(2)Funcţionarilor publici le

este interzis să promită luarea unei decizii de către

autoritatea sau instituţia publică, de către alţi

funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod

privilegiat.

(3)Funcţionarii publici de

conducere sunt obligaţi să sprijine propunerile şi

iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea

îmbunătăţirii activităţii autorităţii sau

instituţiei publice în care îşi desfăşoară

activitatea, precum şi a calităţii serviciilor publice oferite

cetăţenilor.

(4)În exercitarea atribuţiilor

de coordonare, precum şi a atribuţiilor specifice funcţiilor

publice de conducere, funcţionarii publici au obligaţia de a asigura

organizarea activităţii personalului, de a manifesta iniţiativă

şi responsabilitate şi de a susţine propunerile personalului din

subordine.

(5)

Înalţii funcţionari publici şi funcţionarii publici

de conducere au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi

tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în

condiţiile legislaţiei specifice aplicabile fiecărei categorii

de personal. În acest sens, aceştia au obligaţia:

a)să

repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de

competenţă aferent funcţiei publice ocupate şi carierei

individuale a fiecărei persoane din subordine;

b)să

asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea

corespunzătoare a competenţelor fiecărei persoane din subordine;

c)să

monitorizeze performanţa profesională individuală şi

colectivă a personalului din subordine, să semnaleze în mod

individual performanţele necorespunzătoare şi să

implementeze măsuri destinate ameliorării performanţei

individuale şi, după caz, colective, atunci când este necesar;

d)să

examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a

competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când

propun acordarea de stimulente materiale sau morale;

e)să

evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al

fiecărui subordonat şi să propună participarea la programe

de formare şi perfecţionare profesională pentru fiecare

persoană din subordine;

f)să

delege sarcini şi responsabilităţi, în condiţiile legii,

persoanelor din subordine care deţin cunoştinţele,

competenţele şi îndeplinesc condiţiile legale necesare

exercitării funcţiei respective;

g)să

excludă orice formă de discriminare şi de hărţuire, de

orice natură şi în orice situaţie, cu privire la personalul din

subordine.

(6)În scopul asigurării

condiţiilor necesare îndeplinirii cu imparţialitate a îndatoririlor

ce decurg din raporturile ierarhice, înalţii funcţionari publici

şi funcţionarii publici de conducere au obligaţia de a nu se

angaja în relaţii patrimoniale cu personalul din subordine.