Art. 397: Competenţa de emitere a actelor administrative privind raporturile de serviciu ale înalţilor funcţionari publici

Art. 385 - Definiția înaltului funcționar public; Art. 386 - Categorii de înalți funcționari publici; Art. 396 - Numirea înalților funcționari publici; Art. 398 - Competența de numire în anumite funcții publice; Art. 400 - Modificarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici; Art. 401 - Suspendarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici; Art. 402 - Încetarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici; Art. 493 - Sancțiunile disciplinare aplicabile înalților funcționari publici; Art. 494 - Aplicarea sancțiunilor disciplinare

Articolul 397 din Codul Administrativ consacră o normă de competență specială, atribuind Prim-ministrului prerogativa exclusivă de a emite acte administrative individuale privind gestionarea raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici. Această competență se extinde asupra tuturor etapelor carierei profesionale: numirea, modificarea, suspendarea, încetarea, precum și aplicarea sancțiunilor disciplinare. Forma juridică a actului emis de Prim-ministru este decizia, un act administrativ cu caracter individual. Importanța acestei reglementări rezidă în centralizarea deciziei la nivelul șefului Guvernului pentru o categorie de funcționari publici cu rol strategic în administrația centrală. Articolul prevede o excepție importantă, permițând ca, pentru anumite funcții publice, competența de numire să fie stabilită expres prin acte normative speciale, respectând astfel principiul 'lex specialis derogat legi generali'. Această dispoziție subliniază natura politică și de încredere a înaltei funcții publice, justificând implicarea directă a executivului în managementul resursei umane la acest nivel.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.