Art. 385: Funcţiile publice de stat, teritoriale şi locale

Art. 380 - Funcționarul public; Art. 381 - Funcția publică; Art. 382 - Categoriile funcțiilor publice; Art. 383 - Clasele funcțiilor publice; Art. 384 - Funcțiile publice generale și funcțiile publice specifice; Art. 386 - Criterii de clasificare a funcțiilor publice; Art. 387 - Condițiile generale de ocupare a unei funcții publice; Art. 412 - Competența de numire în funcțiile publice; Art. 413 - Numirea în funcțiile publice de stat; Art. 414 - Numirea în funcțiile publice teritoriale; Art. 415 - Numirea în funcțiile publice locale

Articolul 385 din Codul Administrativ reprezintă o normă fundamentală în dreptul administrativ român, având rolul de a clasifica funcțiile publice în funcție de nivelul și tipul autorității sau instituției publice în cadrul căreia sunt exercitate. Această clasificare tripartită – funcții publice de stat, funcții publice teritoriale și funcții publice locale – este esențială pentru înțelegerea structurii și organizării administrației publice din România. Funcțiile publice de stat sunt cele exercitate la nivel central, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, structurilor Președinției, Parlamentului, autorităților publice autonome (constituționale sau administrative) și structurilor autorității judecătorești. Această categorie reflectă competența națională sau generală a instituțiilor respective. Funcțiile publice teritoriale vizează nivelul intermediar al administrației, fiind stabilite în cadrul instituției prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale în unitățile administrativ-teritoriale, precum și în instituțiile publice din teritoriu subordonate Guvernului sau ministerelor. Ele asigură implementarea politicilor publice centrale la nivel local și regional. În fine, funcțiile publice locale sunt cele exercitate la nivelul autonomiei locale, în aparatul propriu al autorităților administrației publice locale (consilii locale, primării, consilii județene) și al instituțiilor publice subordonate acestora. Acestea sunt direct responsabile de gestionarea afacerilor publice la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Această distincție are implicații juridice semnificative, influențând regimul juridic aplicabil funcționarilor publici, modalitățile de numire, promovare, precum și competența autorităților de gestionare a resurselor umane în administrația publică.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.