(1)Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local.

(2)Hotărârea prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele elemente:

a)datele de identificare şi valoarea de inventar ale bunului care face obiectul închirierii;

b)destinaţia dată bunului care face obiectul închirierii;

c)durata închirierii;

d)preţul minim al închirierii.

(3)În cazul în care contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte între 20-50%, stabilită, după caz, prin hotărârea Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local al comunei, al oraşului sau al municipiului prin care s-a aprobat închirierea.

(4)Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care activitatea titularului dreptului de administrare este subvenţionată de la bugetul de stat sau de la bugetul local.

(4

1

)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), Ministerul Culturii şi instituţiile publice aflate în subordinea acestuia au dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte de 50%, stabilită, după caz, prin hotărâre a Guvernului.

(5)Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale se face pe bază de licitaţie publică.