(1)

Încetarea contractului de concesiune de bunuri proprietate publică

poate avea loc în următoarele situaţii:

a)la

expirarea duratei stabilite în contractul de concesiune de bunuri proprietate

publică, în măsura în care părţile nu convin, în scris,

prelungirea acestuia în condiţiile prevăzute de lege;

b)în

cazul exploatării, în condiţiile contractului de concesiune de bunuri

proprietate publică, a bunurilor consumptibile, fapt ce determină,

prin epuizarea acestora, imposibilitatea continuării exploatării

acestora înainte de expirarea duratei stabilite a contractului;

c)în

cazul în care interesul naţional sau local o impune, prin denunţarea

unilaterală de către concedent;

d)în

cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către

concesionar, prin reziliere de către concedent, cu plata unei

despăgubiri în sarcina concesionarului;

e)în

cazul nerespectării obligaţiilor contractuale de către

concedent, prin reziliere de către concesionar;

f)la

dispariţia, dintr-o cauză de forţă majoră, a bunului

concesionat sau în cazul imposibilităţii obiective a concesionarului

de a-l exploata, prin renunţare, fără plata unei

despăgubiri.

(2)În cazul prelungirii contractului

de concesiune de bunuri proprietate publică, acesta se derulează în

condiţiile stabilite iniţial.

(3)În situaţia

prevăzută la alin. (1) lit. c), concedentul va notifica de

îndată intenţia de a denunţa unilateral contractul de concesiune

de bunuri proprietate publică şi va face menţiune cu privire la

motivele ce au determinat această măsură.

(4)În cazul nerespectării din

culpă a obligaţiilor asumate de către una dintre părţi

prin contractul de concesiune de bunuri proprietate publică sau a

incapacităţii îndeplinirii acestora, cealaltă parte este

îndreptăţită să solicite tribunalului în a cărui

rază teritorială se află sediul concedentului să se

pronunţe cu privire la rezilierea contractului, cu plata unei

despăgubiri, dacă părţile nu stabilesc altfel.

(5)În cazul dispariţiei,

dintr-o cauză de forţă majoră, a bunului concesionat sau în

cazul imposibilităţii obiective a concesionarului de a-l exploata,

acesta va notifica de îndată concedentului dispariţia bunului ori

imposibilitatea obiectivă de exploatare a acestuia, declarând

renunţarea la concesiune.

(6)Concedentul nu va putea fi

obligat la plata vreunei despăgubiri pentru prejudiciile suferite de

concesionar ca urmare a situaţiilor prevăzute la alin. (5).

(7)Prin contractul de concesiune de

bunuri proprietate publică părţile pot stabili şi alte

cauze de încetare a contractului de concesiune de bunuri proprietate

publică, fără a aduce atingere cauzelor şi condiţiilor

reglementate de lege.

(8)Radierea din cartea funciară

a dreptului de concesiune în situaţia prevăzută la alin. (1)

lit. c) se efectuează în baza actului de denunţare unilaterală

sau în baza hotărârii judecătoreşti definitive, în situaţia

prevăzută la alin. (1) lit. d) şi e), în baza declaraţiei

unilaterale de reziliere a concedentului sau concesionarului, iar în

situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b) şi f), în baza

declaraţiei unilaterale de renunţare la concesiune a concesionarului.