(1)Bunurile proprietate publică

pot fi concesionate de către stat sau de către unităţile

administrativ-teritoriale în baza unui contract de concesiune de bunuri

proprietate publică.

(2)Contractul de concesiune de

bunuri proprietate publică este acel contract încheiat în formă

scrisă prin care o autoritate publică, denumită concedent,

transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite concesionar,

care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul

şi obligaţia de exploatare a unui bun proprietate publică, în

schimbul unei redevenţe.

(3)Statul are calitatea de concedent

pentru bunurile proprietate publică a statului, fiind reprezentat, în

acest sens, de ministere sau alte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale.

(4)Judeţul are calitatea de

concedent pentru bunurile proprietate publică a judeţului, fiind

reprezentat, în acest sens, de către preşedintele consiliului

judeţean.

(5)Comuna, oraşul sau

municipiul, după caz, are calitatea de concedent pentru bunurile

proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, fiind

reprezentat, în acest sens, de către primarul comunei, al oraşului

sau al municipiului, respectiv de către primarul general al municipiului

Bucureşti.