(1)

Autorităţile administraţiei publice centrale,

instituţiile publice şi regiile autonome din subordinea acestora,

precum şi instituţiile publice şi regiile autonome din

subordinea autorităţilor publice locale au următoarele drepturi

şi obligaţii:

a)folosirea

şi dispunerea de bunul dat în administrare în condiţiile stabilite de

lege şi, dacă este cazul, de actul de constituire;

b)asigurarea

pazei, protecţiei şi conservarea bunurilor, ca un bun proprietar,

şi suportarea tuturor cheltuielilor necesare unei bune

funcţionări;

c)efectuarea

formalităţilor necesare cu privire la închiriere, în limitele actului

de dare în administrare şi cu respectarea legislaţiei aplicabile;

d)culegerea

fructelor bunului;

e)efectuarea

de lucrări de investiţii asupra bunului, în condiţiile actului

de dare în administrare şi a legislaţiei în materia achiziţiilor

publice;

f)suportarea

tuturor cheltuielilor necesare pentru aducerea bunului la starea

corespunzătoare de folosinţă, în cazul degradării acestuia,

ca urmare a utilizării necorespunzătoare sau a neasigurării

pazei;

g)acordarea

dreptului de servitute, în condiţiile legii;

h)obţinerea

avizelor pentru planul urbanistic zonal fără schimbarea uzului

şi interesului public şi destinaţiei bunului;

i)obţinerea

avizelor pentru lucrări de îmbunătăţire şi

menţinere a caracteristicilor tehnice ale bunurilor;

j)reevaluarea

bunurilor, în condiţiile legii;

k)semnarea

procesului-verbal de vecinătate, fără schimbarea regimului

juridic al bunului;

l)semnarea

acordului de avizare a documentaţiei de carte funciară pentru

obţinerea certificatului de atestare a edificării construcţiilor;

(2)Bunurile imobile proprietate

publică se înscriu în cartea funciară anterior emiterii actului de

dare în administrare.

(3)Dreptul de administrare se

înscrie în cartea funciară de către titularul acestui drept.