Art. 252: Categorii de atribuţii ale prefectului

Art. 251 - Statutul prefectului; Art. 253 - Atribuțiile prefectului privind asigurarea respectării ordinii publice; Art. 254 - Atribuțiile prefectului privind conducerea serviciilor publice deconcentrate; Art. 255 - Atribuțiile prefectului privind verificarea legalității actelor administrative; Art. 256 - Atribuțiile prefectului privind îndrumarea autorităților locale; Art. 257 - Atribuțiile prefectului în domeniul situațiilor de urgență; Art. 258 - Alte atribuții ale prefectului; Art. 259 - Relațiile prefectului cu autoritățile administrației publice locale; Art. 260 - Suspendarea actelor administrative ilegale; Art. 261 - Acțiunea în contencios administrativ; Constituția României, Art. 123 - Prefectul

Articolul 252 din Codul Administrativ detaliază principalele categorii de atribuții ale prefectului, consolidând rolul acestuia ca reprezentant al Guvernului în teritoriu și garant al legalității. Doctrina juridică subliniază caracterul dual al funcției de prefect: pe de o parte, prefectul asigură implementarea politicilor guvernamentale și respectarea ordinii publice, reflectând natura sa de autoritate executivă la nivel local; pe de altă parte, exercită un control de legalitate asupra actelor administrative emise de autoritățile administrației publice locale, subliniind rolul său de supraveghere și de garant al respectării Constituției și a legilor. Articolul evidențiază, de asemenea, funcția de coordonare a serviciilor publice deconcentrate și responsabilitățile în gestionarea situațiilor de urgență, precum și rolul de îndrumare, la cerere, a autorităților locale. Această structurare a atribuțiilor confirmă importanța instituției prefectului în arhitectura administrativă a statului român, cu o relevanță deosebită pentru asigurarea coerenței acțiunii administrative și a respectării principiului legalității.

Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.