Art. 133: Tipurile de şedinţe ale consiliului local
📅 Articol actualizat la zi: Ianuarie 2026
(1)Consiliul local se
întruneşte în şedinţe ordinare, cel puţin o dată pe
lună, la convocarea primarului.
(2)
Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe
extraordinare la convocarea:
a)primarului;
b)a cel
puţin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie;
c)primarului,
ca urmare a solicitării prefectului, în condiţiile prevăzute la
art. 257 alin. (2).
Articole Conexe / Referințe
Art. 116 - Ședințele privind ceremonia de constituire a consiliului local; Art. 129 - Atribuțiile consiliului local; Art. 134 - Convocarea ședințelor consiliului local; Art. 135 - Proiectul ordinii de zi a ședințelor consiliului local; Art. 136 - Ordinea de zi a ședințelor consiliului local; Art. 137 - Ședințele extraordinare ale consiliului local; Art. 138 - Desfășurarea ședințelor consiliului local; Art. 155 - Atribuțiile primarului; Art. 243 - Atribuțiile secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale; Art. 252 - Categorii de atribuții ale prefectului; Art. 257 - Atribuții ale prefectului privind legalitatea actelor administrative
Doctrină și Explicații
Explicații și InterpretăriArticolul 133 din Codul Administrativ reglementează tipurile fundamentale de ședințe ale consiliului local, distingând între ședințele ordinare și cele extraordinare. Ședințele ordinare, esențiale pentru activitatea curentă a autorității deliberative locale, se desfășoară cu o frecvență minimă lunară și sunt convocate de primar. Această prevedere asigură continuitatea și predictibilitatea procesului decizional la nivel local. Pe de altă parte, ședințele extraordinare sunt concepute pentru a răspunde unor necesități urgente sau neprevăzute, putând fi convocate de primar, de o treime din numărul consilierilor locali în funcție (ceea ce conferă o anumită putere de inițiativă minorității din consiliu și un mecanism de control intern), sau de primar la solicitarea prefectului. Ultima ipoteză subliniază rolul prefectului de garant al legalității și de reprezentant al Guvernului în teritoriu, permițându-i să intervină pentru a asigura buna funcționare a administrației publice locale, în special în situații care impun o reacție rapidă sau corectarea unor disfuncționalități, conform Art. 257 alin. (2) din același cod. Aceste dispoziții sunt cruciale pentru asigurarea unui echilibru între autonomia locală și controlul de legalitate exercitat de autoritățile centrale.
Notă: Aceste explicații sunt oferite pentru a facilita înțelegerea textului de lege.
Ai nevoie de explicații suplimentare despre acest articol?
Discută cu Juristul AI despre acest articol