
Cauza REMUS TUDOR împotriva ROMÂNIEI
Hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la cererea nr. 19779/11, analizată și structurată în baza de jurisprudență Legea Aplicată.
Rezumatul Cauzei
STRASBOURG 15 aprilie 2014 DEFINITIVĂ 15.07.2014 Hotărârea a rămas definitivă în condițiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenție. Aceasta poate suferi modificări de formă. HOTĂRÂREA REMUS TUDOR ÎMPOTRIVA ROMÂNIEI 1 În cauza Remus Tudor împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a treia), reunită într-o cameră compusă din: Josep Casadevall, președinte, Alvina Gyulumyan, Dragoljub Popović, Kristina Pardalos, Johannes Silvis, Valeriu Griţco, Iulia Antoanella Motoc, judecători, și Marialena Tsirli, grefier adjunct de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 25 martie 2014, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află cererea nr. 19779/11 îndreptată împotriva României, prin care un resortisant al acestui stat, domnul Remus Tudor („reclamantul”), a sesizat Curtea la 4 februarie 2011, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). 2. Reclamantul a fost reprezentat de domnul M.V. Panaitescu, avocat în București. Guvernul român (denumit în continuare „guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 3. Reclamantul a susținut, în special, că condițiile materiale ale detenției sale din Penitenciarul Jilava i-au încălcat drepturile garantate de art. 3 din Convenție. S-a plâns și de lipsa separării fumătorilor de nefumători în camerele pe care le-a ocupat. 4. La 20 februarie 2012, cererea a fost comunicată Guvernului.
Concluziile Curții
Reclamantul a susținut, în special, că condițiile materiale ale detenției sale din Penitenciarul Jilava i-au încălcat drepturile garantate de art.