
Cauza HULPE ȘI ALȚII împotriva ROMÂNIEI
Hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la cererea nr. 24838/10 și alte patru – a se vedea lista anexată, analizată și structurată în baza de jurisprudență Legea Aplicată.
Rezumatul Cauzei
STRASBOURG 27 februarie 2018 Hotărârea este definitivă, dar poate suferi modificări de formă. În cauza Hulpe și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, Președinte, Egidijus Kūris, Iulia Motoc, judecători, și Andrea Tamietti, grefier adjunct de secție, după ce a deliberat în camera de consiliu, la 6 februarie și 2018, pronunță prezenta hotărâre, adoptată la aceeași dată: PROCEDURA 1. La originea cauzei se află cinci cereri îndreptate împotriva României, prin care patru resortisanți români și o societate română au sesizat Curtea la datele indicate în tabelul anexat, în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”). Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna C. Brumar, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 2. La 17 ianuarie 2017, capătul de cerere referitor la accesul la justiție a fost comunicat Guvernului, iar restul capetelor de cerere nr. 24838/10 (Hulpe împotriva României), 66252/11 (Dolha împotriva României) și 57813/13 (Stroe împotriva României) au fost declarate inadmisibile în temeiul art. 54 § 3 din Regulamentul Curții. 3. Guvernul german a fost înștiințat despre cererea nr. 24838/10 (Hulpe împotriva României) dată fiind naționalitatea germană a reclamantului, dar guvernul german nu și-a exercitat dreptul de intervenție în temeiul art. 36 § 1 din Convenție și al art. 44 din Regulamentul Curții. 4. Atunci când doamna Valeria Dolha, reclamanta în cererea nr. 66252/11 (Dolha împotriva României), a decedat la 14 februarie 2016, moștenitorul său unic, domnul Alin-Eugen Iancu (strănepot), și-a exprimat dorința de a continua procedura în numele acesteia. Din motive practice, doamna Dolha va fi denumită în continuare „reclamanta”, deși domnul Iancu trebuie considerat în prezent ca atare [a se vedea Dalban împotriva României (MC), nr. 28114/95, pct. 1, CEDO 1999-VI).
Concluziile Curții
Curtea a examinat admisibilitatea și fondul cererii în conformitate cu articolele Convenției.