
Reținerea / Asistența unui apărător
Ghid tematic de jurisprudență elaborat pe baza hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului.
Principii, Cauze Relevante și Decizii de Referință
Reţinerea/asistenţa unui apărător
—————————————————————————————————————
Curtea a afirmat în repetate rânduri că dreptul unui acuzat de a fi efectiv apărat de un avocat reprezintă un element esenţial al procesului echitabil
—————————————————————————————————————
Art. 6 § 3 lit. c) din Convenţia europeană a drepturilor omului: „[o]rice acuzat are dreptul să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer”.
Imbrioscia împotriva Elveţiei, 24.11.1993: [d]acă art. 6 are ca „obiectiv principal”, în materie penală, „să asigure un proces echitabil în faţa unei „instanţe”, totuşi acesta nu „manifestă dezinteres” faţă de „etapele care se desfăşoară anterior procedurii de judecată”.
Acest principiu este reafirmat în mod repetat de către Curte:
Chiar dacă admite posibilitatea unor restrângeri („Dacă art. 6 impune, în mod obişnuit, ca acuzatul să poată beneficia de asistenţa unui avocat încă din etapele iniţiale ale interogatoriului poliţiei, acest drept pe care convenţia nu îl enunţă în mod expres poate fi supus unor restrângeri pentru motive valabile.”), în această cauză, Curtea a considerat că, în contextul aplicării Legii din 1987 privind starea de urgenţă în Irlanda de Nord, era „esenţial pentru dreptul la apărare ca acuzatul să aibă acces la un avocat în etapa iniţială a interogatoriilor poliţiei”. Elemente luate în considerare de către Curte: - Faptul că reclamantul a făcut sau nu, în absenţa unui avocat, declaraţii de natură a-l incrimina. Nu este aceasta situaţia în cauza Brennan împotriva Marii Britanii (16.10.2001): absenţa încălcării art. 6 § 1 sau 3 lit. c) întrucât, spre deosebire de cauza John Murray, nicio deducţie nu a fost formulată pornind de la afirmaţiile sau tăcerea reclamantului în cursul primelor 24 de ore de la privarea sa de libertate în absenţa unui avocat. - Presiunile exercitate sau nu asupra reclamantului în absenţa unui avocat (Magee împotriva Marii Britanii 06.06.2000, pct. 40). Încălcarea art. 6 § 1 coroborat cu art. 6 § 3 lit. c): reclamantul nu a beneficiat de rolul de „contrapondere” - pe care îl joacă, de obicei, avocatul – la atmosfera coercitivă la care a fost supus cât timp a fost reţinut şi declaraţiile făcute la momentul respectiv au fost esenţiale în condamnarea sa.
—————————————————————————————————————
27.11.2008
Inculpat, iar ulterior condamnat pentru participarea la o manifestaţie neautorizată de susţinere a PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, organizaţie ilegală), reclamantul dăduse, pe durata reţinerii sale, în absenţa unui avocat, o declaraţie prin care îşi recunoştea vinovăţia. Curtea a considerat că, deşi reclamantul ar fi putut contesta probele incriminatorii în cadrul procesului său, imposibilitatea de a asigura asistarea acestuia de către un avocat pe timpul reţinerii a adus atingere iremediabil dreptului său la apărare, cu atât mai mult cu cât reclamantul era minor. „accesul la un avocat [trebuie] acordat de la primul interogatoriu al unui suspect de către poliţie, cu excepţia cazului în care, având în vedere împrejurările specifice ale cauzei, există motive imperioase pentru a restrânge acest drept.”
13.10.2009
Reclamantul, inculpat, iar ulterior condamnat pentru apartenenţa la Hezbollah, nu a beneficiat de asistenţa unui avocat în timpul reţinerii. Curtea a considerat că această restrângere (sistematică în temeiul dispoziţiilor relevante ale dreptului turc) a dreptului unei persoane private de libertate de a avea acces la un avocat este suficientă pentru a concluziona în sensul existenţei unei încălcări a art. 6 chiar dacă reclamantul a păstrat tăcerea în timpul reţinerii sale. Brusco împotriva Franţei 14.10.2010 : încălcarea art. 6 §§ 1 şi 3 (dreptul de a nu contribui la propria incriminare şi de a păstra tăcerea). Reclamantul, suspectat de a fi instigator la săvârşirea unei agresiuni, a fost reţinut, apoi interogat în calitate de martor după ce a trebuit să depună jurământul de veritate. Or, potrivit Curţii, el nu era un simplu martor, ci făcea, în realitate, obiectul unei „învinuiri în materie penală” şi, prin urmare, beneficia de dreptul de a nu contribui la propria incriminare şi de a păstra tăcerea, drept garantat de art. 6 § 1 şi 3. Această situaţie a fost agravată de faptul că domnul Brusco nu a fost asistat de un avocat (nu a fost asistat decât după douăzeci de ore de la plasarea sa în stare de reţinere). Dacă aceasta ar fi fost situaţia, cel din urmă ar fi putut să îl informeze cu privire la dreptul său de a păstra tăcerea. A se vedea, de asemenea: Yesilkaya împotriva Turciei 8.12.2009: reclamantului i s-a refuzat accesul la un avocat pe durata reţinerii sale, deşi a negat orice implicare în faptele imputate în timpul interogatoriului. Încălcarea art. 6 § 3 lit. c) coroborat cu art. 6 § 1. Boz împotriva Turciei 9.02.2010: Curtea reafirmă că restricţionarea sistematică a accesului la un avocat pe baza dispoziţiilor legale pertinente constituie o încălcare a art. 6. În cauza Yoldas împotriva Turciei 23.02.2010, renunţarea reclamantului la dreptul de a fi asistat de un avocat a fost liberă şi fără echivoc: absenţa încălcării art. 6 § 1 şi 3 lit. c). Dushka împotriva Ucrainei 03.02.2011: arestarea nelegală şi interogatoriul unui minor de 17 ani în absenţa unui avocat (reclamantul a pretins că poliţiştii l-au torturat pentru a-l determina să mărturisească un furt): două încălcări ale art. 3 (interzicerea tratamentelor inumane sau degradante/lipsa anchetei efective)